E trist...

E trist ...
Și cerul parcă-i mai albastru
Și noaptea e mai noapte...
Cu dor, mă gândesc neîncetat 
La ale mamei șoapte.

E trist...
Și ploaia parcă nu mai încetează
Și timpul parc-a stat în loc...
Lacrimi reci încețoșează
Privirea mea de foc.

E trist...
Și păsările nu mai cântă
Și viața parcă nu mai are sens...
Când tu, măicuța mea iubită
Parcă ai fi la celălat capăt de Univers.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Sexul, mai important decat prietenia

Imagine
In ziua de azi cam asa se intampla: daca ii reprosezi unui baiat cu care ai iesit de cateva ori ca e nerespectuos, neserios etc iti raspunde la un moment dat ca "Nu mai vreau sa aud de tine. NU esti genul meu. Deloc!" Asta insemnand: "Nu ai vrut sa faci sex cu mine. Nu ne <potrivim>. De ce sa ies cu tine, chiar daca esti frumoasa, desteapta, cand pot iesi cu alta care imi ofera ce vreau"... Lipsa simtului etic si a respectului pentru sexul frumos duce la aceasta idiotenie (altfel nu as putea numi). S-a ajuns la "sexul e iubire", dar de fapt era "iubirea nu e sex".  Iar atunci, cand fata ii zice ca "Nu mi s-a intamplat ca cineva sa-mi zica asa ceva. Mereu am fost in relatii bune cu toata lumea!". In cele mai dese cazuri baiatul raspunde: "Aaa.... am zis si eu asa. Vom fi prieteni, cum sa nu." sau...  "Daca esti virgina te ajut eu sa scapi de virginitate. Cand esti libera, am p...
Citiți mai multe

Copilul îngeraș

Imagine
Aproape în fiecare zi mi se întâmple ceva nou, cunosc pe cineva sau trăiesc o experiență de neuitat. Îndrăznesc să consider că aceste zile sunt cele mai frumoase, fiindcă le trăiesc din plin! Astfel de zile sunt când merg în vizită la scumpul meu îngeraș, pe nume Simona, știind că ea are miraculoasa putere să mă determine să uit de toate neplăcerile. Mă simt alături de ea din nou copil.  Cât mi-e dor de copilărie! Însă, în clipele petrecute alături de ea redevin din nou copil! Cât este de minunat să zâmbești necondiționat, să nu ai nici o grijă, să plângi cu lacrimi sincere și dulci, nu amare și reci precum sunt ale adulților! Nu pot să uit aceste clipe! Îmi place să le retrăiesc la infinit.  Simona e un copil minune! Chiar și în prezența persoanelor care au trecut fulgerător prin viața mea și au lăsat doar amintiri neplăcute, ea știe să facă să mă simt bine! Ador acest îngeraș! Aștept cu nerăbdare fiecare weekend ca să pot merge în vizită și să-mi reamintesc împreună cu ea,...
Citiți mai multe

Despre 8 martie

Ieri a fost 8 martie. O zi normală, sau cel puțin asta doream eu să fie. M-am trezit cu un „La mulți ani!” spus printre dinți. O zi normală spuneam? Nu, nici o șansă! Nervi, „Lasă-mă în pace!”, un mesaj pe telefon cu felicitare și vorbe frumoase, multe mesaje pe facebook redirecționate sau copiate, așteptări de la soț pentru măcar o floare... Cam atât despre 8 martie 2019. Să revenim la așteptări. Uneori sunt prea mari? Posibil... De ce? Pentru că vrem să fim apreciate măcar într-o zi, dacă în restul anului nu. Mi s-a spus „La naiba cu zilele astea speciale!”. What??? OK. Și ce facem cu acele zile în care suntem tratate cu indiferență? Vreau să le facem zile speciale! „Zilele indiferenței”, cum sună? Ce facem cu acele zile în care voi bărbații, ajungeți acasă și nu faceți nimic, dar absolut nimic? A, mă scuzați, vă uitați la filme pe NETFLIX. -Hai iubire, ajută-mă și tu la treabă. Spală te rog vasele. -Nu am chef acum! Aceste zile hai să le facem „Nu am chef!” La naiba cu zi...
Citiți mai multe